România se bucură de o natură frumoasă și diversă. Carpații cu 14 lanțuri trec prin întreg teritoriul țării și tot aici curg afluenții maiestuosului fluviu Dunăre. Terenul plat și muntos este presărat cu corpuri de apă sărată și dulce, ale căror maluri sunt acoperite cu vegetație densă.
Lacurile României sunt incluse în lista principalelor sale atracții naturale. În fiecare an ademenesc susținătorii ecoturismului, naturaliștii și pe cei care doresc să ia o pauză de la agitația orașelor zgomotoase. Așadar, să aflăm informații despre hidrografia țării și care este cel mai mare lac din România ca suprafață.
Hidrografia României
Principala arteră de apă a țării este Dunărea. Cele trei ramuri ale sale (Sulina, Chilia, Sfântul Gheorghe) formează o deltă cu o suprafață de peste 5.000 km pătrați. Cu toate acestea, pe lângă râuri, principalele resurse de apă ale României sunt lacurile. În total, în țară sunt 2.300 de corpuri de apă dulce și sărată. Chiar dacă țara noastră are multe lacuri mici de apă dulce, totuși, cele mai mari sunt lacurile lagunare sărate ale Mării Negre.
Harta arată că acestea sunt concentrate în toată România. Astfel, ele rezolvă problema deficitului de apă, care devine tot mai relevantă. Pe lângă cele naturale, mai sunt și alte tipuri de acest gen de ape stătătoare:
Lacurile antropice (artificiale) sunt cele construite de om pentru diverse scopuri: obținerea de energie electrică, irigații, alimentarea orașelor cu apă, creșterea peștelui (iazuri), recreare. Cele mai numeroase lacuri artificiale sunt cele de acumulare, a căror apă e folosită pentru producerea energiei electrice în hidrocentrale sau pentru alimentarea cu apă a așezărilor omenești, a industriei și agriculturii. Numărul lor se ridică la peste 1270.
Lacurile antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodată, atractivitatea munților și constituie destinații certe pentru turism, au o suprafață totală de 1150 km2 și reprezintă 1/3 din suprafața totală a lacurilor țării.
Lacurile de baraj natural (de alunecare de teren) sunt formate din alunecări de teren care blochează curgerea unui pârâu sau râu. Există puține astfel de lacuri în România și tind să fie puternic poluate.
Lacurile carstice se formează din peșteră sau, mai bine zis, după prăbușirea peșterii, în special în rocile solubile în apă, cum ar fi calcarul, gipsul și dolomita. Acest proces este cunoscut sub numele de carstificare. Ele pot acoperi suprafețe de câteva sute de kilometri pătrați. Patul lor de mică adâncime reprezintă, de obicei, un strat insolubil de sedimente, astfel încât apa sechestrează, ducând la formarea de ape stătătoare. Multe există doar intermitent, dar revin regulat după ploi abundente.
Lacurile glaciare s-au format în baza gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
Razelm (Razim) – Cel mai mare lac din România
Lacul Razelm sau Lacul Razim este considerat cel mai mare lac natural din România. De fapt, acesta nu e nici măcar un lac, ci un grup de rezervoare (lacuri, lagune, estuare), fiind situat în estul țării în regiunea istorică Dobrogea, județul Tulcea.
Limanul poate fi împărțit în două subgrupe. Subgrupul de nord include Razelm cu apă dulce și Lacul Golovița, care sunt conectate printr-un canal cu lățimea de 3,1 km, în timp ce grupul sudic este format din lacuri sărate. Ele sunt separate de o poțiune de nisip, formată ca urmare a acțiunii curenților strâmtorii Portița.
Desalinizarea grupului sudic are loc prin amestecare cu apa din fluviul Dunăre. Toate aceste lacuri acoperă o suprafață de aproximativ 1000 km². Dar majoritatea bazinului hidrografic cade direct pe zona Razelm de 415 km pătrați.
Cu toate acestea, suprafața totală e în continuă schimbare în funcție de sezon. Din cauza colmației treptate, zona lacului principal Razelm se micșorează. Anterior, înainte de colmatare, acesta avea aproximativ 500 km². Mai mult, datorită sedimentelor fluviale, toate lacurile Razelm sunt destul de puțin adânci.
De ce să-l vizitați
Razelm Luxury Resort
Când sistemul Razelm/Golovița a fost închis de ocean la sfârșitul anilor 1970, asta a dus la mai multe schimbări în condițiile ecologice ale sistemului, inclusiv o scădere a salinității la aproape zero și episoade de eutrofizare. În ciuda unei astfel de degradări a mediului, sistemul rămâne un habitat important. Insula Popina din partea de nord a lacului reprezintă un refugiu pentru multe specii de păsări și nevertebrate. De asemenea, sistemul de lacuri este recunoscut ca zonă protejată datorită numărului mare de păsări de apă și păsări migratoare care opresc în Delta Dunării pentru odihnă.
Razelm Luxury Resort
În râu există crap, biban, somn, știucă și alte specii de pești. Clima în regiunea lacurilor este maritimă, temperată continentală, cu o puternică influență a Mării Negre. Temperatura medie anuală ajunge la 11 grade Celsius, iar precipitațiile sunt de 400-450 mm pe an.
România vs. Europa
Lacul Ladoga
Comparându-l cu cel mai mare lac din Europa – Lacul Ladoga – putem vedea că Razelm este relativ mai mic. Ladoga se află la periferia Sankt Petersburgului. Are 660 de insule care acoperă o suprafață de 435 km2. Acesta dispune de o lungime de 17,7002 km, 83 km lățime, 51 m adâncime, cu un volum de 837 km3 și 5 m deasupra nivelului mării. Este, de asemenea, al 14-lea lac cu apă dulce din lume ca suprafață.
Se varsă în Golful Finlandei prin râul Neva, care îi servește drept ieșire. De asemenea, este popular pentru mai mult de 48 de specii de pești găsite acolo, incluzând foca inelară și sturionul european pe cale de dispariție.
Cel mai mare lac artificial din România
Bicaz-Stejaru
Lacul de acumulare Bicaz, cunoscut și sub denumirea de Izvorul Muntelui (rezervație naturală cu statut de arie protejată) și care este cel mai mare lac artifical din România, este situat în partea de nord-est a țării pe teritoriul regiunii Moldovei de Vest, la 4 km de municipiul Bicaz și la 35 km de municipiul Piatra Neamț, pe cursul superior al râului Bistrița.
S-a format în 1951-1961 în timpul construcției hidrocentralei Bicaz-Stejaru. Pentru aceasta, a fost ridicat un baraj înalt de 127 m. Suprafața Bicazului este de 33 km pătrați, însă aceasta variază în funcție de regimul de exploatare. Cota maximă e situată la 516 m altitudine, iar cea minimă la 434 m altitudine.
În medie, perimetrul lacului este de aproximativ 71 km, iar lungimea acestuia este de 40 km. Apa din rezervor este utilizată pentru producerea de energie electrică în hidrocentrala „Bicaz-Stejaru”, centrală cu o putere de 210 MW. Mai mult, lacul este situat într-o zonă cu potențial turistic mare, aproape de Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș.
De ce să-l vizitați
Faunistic, lacul cuprinde o gamă variată de specii: mreana, plătica, scobarul, moioaga, babușca, lostriță, păstrav, obleț etc. Pe malul Izvorului Muntelui se află și o păstrăvărie, în orașul Potoci, unde pasionații de gustări cu pește pot servi un păstrăv proaspăt prins din lac.
Tot aici se află Stația de Cercetări Biologice Potoci-Bicaz a Universității „Al. I. Cuza” – Iași, singurul loc din Moldova unde poți face scufundări.
În apropierea barajului se mai află un port în care turiștii se pot distra: pot face mini-croaziere cu vaporul sau pot închiria ambarcațiuni și hidrobiciclete. În plus, pasionații de pescuit vor găsi aici multe locuri special echipate. Turiștii au ocazia să se cazeze pe malul lacului sau într-una dintre pensiunile din Izvorul Muntelui.
România vs. Europa
Lacul Buško
Lacul Buško reprezintă cel mai mare rezervor artificial din Europa, situat de-a lungul graniței de vest a Bosniei și Herțegovinei, demonstrând modul în care natura și omul pot trăi în simbioză. În ciuda dimensiunii sale dominante, acesta rămâne practic neturistic și ferit de vederea multor călători, ceea ce este o veste excelentă pentru toți iubitorii de natură.
Buško este o acumulare destul de unică. Un fel de continuare naturală a văii Livnopole, ridicându-se la 716 m deasupra nivelului mării și este împărțit între două orașe – o treime aparține municipiului Livno și două treimi lui Tomislavgrad. Dispune de o suprafață vastă de 55,8 km2, un volum de 782 milioane m3, o lățime medie de 4,1 km și o adâncime de 11,5 m.
Destul de ciudat, deși lacul aparține Bosniei și Herțegovinei, centrala electrică și energia electrică generată sunt utilizate pe deplin de Croația.
Cel mai are lac de baraj natural
Denumit și Lacul Crucii, datorită formei sale alungite, Lacul Cuejdel este cel mai mare lac de baraj natural din țară, format între 1978 și 1991, în urma alunecărilor de teren provocate de ploile abundente din acea perioadă, dar și a cutremurului din 1990, când mase mari de pământ s-au ridicat pe partea stângă a pârâului Cuejdel, formând astfel un baraj cu înălțimea de 25 m pe malul drept până la 30 m pe malul stâng și o lungime de aproximativ 80 m.
Cu o lungime de 1 km, o suprafață de 12,2 km și o adâncime variind între 7 și 14 m, această apă stătătoare este situată în Munții Stânișoara, în bazinul superior al râului Cuejdi, la doar 25 km de Piatra-Neamț. Bazinul hidrografic al lacului este de 8,75 km2.
Poate fi vizitat urmând traseul: drum Piatra Neamț – municipiul Gârcina (DN15C) – satul Cuejdiu (DC145) – Cuejdiu – drum forestier Buhalnița. Apoi, trebuie să faceți o mică mișcare prin apele văii Cuejdi, aproximativ 20 km, până pe malul drept al lacului.
De ce să-l vizitați
Climatic, temperatura medie anuală este de 7,5-8 °C, cu precipitații medii anuale de aproximativ 650 mm. Zona este acoperită cu pădure de fag pură, intercalate cu molid. Prezintă un peisaj sălbatic, cu o frumusețe a pădurilor care îl înconjoară și a cioturilor de copaci care ies din apă. Aici au fost create un microclimat și o vegetație specifice mediului lacului.
Cu regret, faza actuală a alunecării nu poate fi considerată o stabilizare totală, fenomenul putând fi reactivat în condițiile defrișărilor continue. Iar din cauza blocajului actual, este inferior Lacului Roșu din punct de vedere al volumului de apă.
România vs. Europa
Știați că Cuejdel este și cel mai mare lac de baraj natural din Europa? Apropo, în 2004 a fost declarat rezervație naturală!
Cel mai mare lac carstic
Iezerul Ighiel este singurul baraj natural din România ce se află pe o suprafață calcaroasă. Cu toate acestea, este greșit să se creadă că Iezerul Ighielului e cel mai mare lac carstic din România! Aria protejată, unde este situat, are 20 hectare, dar însuși lacul are o suprafață de doar 5,5 hectare și o adâncime de 8,5-9 metri.
Astfel, cel mai mare lac carstic din România este Zătonul Mare, situat în amonte de Peștera Ponoare, în județul Mehedinți. Numele vine de la verbul „a zătoni”, care în graiul localnicilor înseamnă “a îndigui” sau “a opri cursul apei”. În DEX „zăton” înseamnă lac lung și îngust pe țărmul mării.
Zătonul Mare se întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare, iar adâncimea sa, atunci când este complet umplută, variază de la 20 la 25 m. Acesta are caracteristici specifice și, uneori, poate deveni foarte mare, putând ajunge la un volum de 2 kilometri pătrați. El este mărginit de potcoava Dealului Peşterii, de Cracul Buicanilor, Cornetul Cujniţei, Dealul Băluţei şi Dosul Buseştilor pe care se văd urmele teraselor lăsate de nivelul schimbător al apelor.
De ce să-l vizitați
În anii bogați în precipitații, lacul nu seacă deloc și oferă o priveliște minunată turiștilor. Când este secetă, el aproape că dispare, iar urmele sale capătă o nuanță roșiatică, peisajul devenind pustiu din cauza aridității. Astfel, mai este cunoscut și sub denumirea de “Lacul Fantomă”.
Toamna, când apele revin, după începerea ploilor, poposesc raţele sălbatice, într-un decor de-a dreptul romantic. Este recomandat să-l vedeți în sezonul ploios al toamnei sau primăvara când se dezgheață zăpezile.
Cel mai mare lac glaciar
Lacul Bucura este considerat cel mai mare lac glaciar din România, cu o suprafață de 8,90 hectare, o lungime de 550 m, o lățime medie de 160 m și un perimetru de circa 1390 m. Lățimea maximă poate fi de 225 m, iar volumul estimat – de 625.000 m3.
Bucura se află în Parcul Național Retezat din Munții Retezat (înfiinţat în 1935, la iniţiativa a doi mari savanţi români, Alexandru Borza şi Emil Racoviţă. Acesta a devenit primul parc național din țara noastră), sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei, fiind orientat în direcția nord – sud, la altitudinea de 2040 m. Are o formă aproape dreptunghiulară. Adâncimea maximă a apei lacului numără 15,5 m (lângă intrarea în lac a izvorului Pelegii). Rezervorul este alimentat de cinci izvoare principale. Apa lui se varsă în lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă.
Despre Lacul Bucura există numeroase legende. De exemplu, că:
- A fost loc de întâlnire pentru haiducii din Banat, Transilvania și Oltenia, care și-au împărțit prada. Potrivit legendei, pentru a nu fi prinși cu aurul pe ei, haiducii l-au aruncat în lac. Chiar și astăzi, locuitorii zonei povestesc despre comorile care așteaptă să fie dezgropate;
- Este cazanul giganților, unde se strângea apa ce le potolea setea după bătăliile sângeroase;
- Într-una dintre luptele dintre uriași, unul dintre ei a lovit Muntele Peleaga cu un băț. Cresta muntelui a fost ruptă și aruncată în Valea Pietrelor, iar astăzi locul se numește Vârful Lolaia. Epuizați de luptă, uriașii au săpat un cazan în Poiana Pelegiei, iar altul a fost săpat în cel al lui Zănoaga. În acest fel, s-a colectat apa, formând aceste lacuri.
De ce să-l vizitați
Lacul Bucura impresionează prin suprafaţa extraordinară, fără să fie foarte adânc. Împreună cu abrupturile stâncoase din jur și Lacul Lia, creează o priveliște grandioasă. Numeroase poteci pornesc din Bucura și traversează întregul masiv. Pe timpul verii, malul acestuia poate fi un loc potrivit pentru campare, având priveliștea fabuloasă și ideală pentru relaxare și plimbare în natură.
Întreaga arie naturală montană prezintă o gamă largă de floră și faună, găzduind aproape 1190 de specii de plante, respectiv mai mult de o treime din speciile de plante din România. De asemenea, Bucura este un punct de plecare pentru alte itinerarii turistice, precum: Lacul Bucura – Vârful Retezat; Bucura – Lacul Zănoaga etc.
România vs. Europa
Lacul Constanța (sau Lacul Bodensee) reprezintă cel mai mare lac glaciar din Europa, situat în partea de nord a munților Alpi, pe cursul râului Rin și aflat la granița dintre Germania, Elveția și Austria. Demnă de atenție este forma pe care o ia lacul în partea de nord-vest, unde s-au format două brațe despărțite de colina Boden. Acesta are 10 insule, dintre care cele mai mari sunt Mainau, Reichenau și Lindau.
În Evul Mediu, pe malul său a fost întemeiată o aşezare ce purta numele celui mai mare oraş-port de la Marea Neagră: Constanţa. Totuși, numele lacului vine din antichitate, de la unul dintre împăraţii romani Constantius, I sau II, care au trăit în anii 300.
Constanța are o întindere de 536 kilometri pătraţi şi atinge o adâncime maximă de 254 metri între localităţile Friedrichshafen (Germania) şi Uttwil (Elveţia). Pe laturi măsoară 63 kilometri în lungime şi 14 kilometri în lăţime. Lacul are ţărm german de 173 kilometri, ţărm elveţian de 72 kilometri şi ţărm austriac de 28 kilometri.
Originea sa ne relatează că s-a format în timpul ultimei epoci glaciare de ghețarul Rinului care iese din valea alpină. Poate fi descris ca un lac format de un ghețar care se topește.
Reprezintă singura zonă din Europa în care nu există granițe oficiale, deoarece nu există un acord juridic care să definească granițele dintre Germania, Austria și Elveția. Prin urmare, lacul ar trebui considerat nu ca o zonă generală, ci ca o zonă care nu aparține nici unei țări. Elveția aderă la poziția conform căreia granița merge de-a lungul mijlocului lacului, Austria consideră că situația de pe lac este guvernată de dreptul internațional, iar pe maluri – de legislația națională, iar nemţii, de altfel, îşi revendică dreptul asupra lacului, aflat la o aruncătură de băţ de un al patrulea stat: Liechtenstein. Ei au şi un nume propriu pentru lac: Bodensee.
🙂