Cum să devii o persoană creativă – metode celebre și sfaturi eficiente

Pentru a reuși în viață, nu este suficient să ai un nivel ridicat de inteligență și studii superioare, ci trebuie să generezi idei noi și să găsești modalități non-triviale de a rezolva diverse probleme. Capacitatea de a gândi creativ are un impact semnificativ asupra creșterii carierei, recunoașterii colegilor la locul de muncă și asupra nivelului de venit.

Ce înseamnă creativitatea

Cuvântul „creativitate” provine din latinescul „creatione”, care se traduce prin „creație”. Astfel, creativitatea este capacitatea de a crea un element fundamental nou, de a găsi soluții non-standard pentru o serie de probleme. Aceasta este întotdeauna lucrarea intelectului nostru asociat cu imaginația, unde intelectul este baza, iar imaginația este forța motrice. Creativitatea gândirii poate fi dezvoltată dacă nu doar analizați informațiile, ci învățați să gândiți diferit, depășiți cadrul obișnuit și stereotipurile atunci când luați decizii. Mai simplu spus, creativitatea este capacitatea de a gândi în afara cutiei.

De foarte multe ori, astfel de idei sunt copleșitoare, deoarece majoritatea oamenilor trebuie să își schimbe punctul de vedere și să privească lumea diferit. Cu toate acestea, putem spune cu siguranță că astăzi este deja inadecvat să ne întrebăm de ce să dezvoltăm gândirea creativă.

Creativitatea este interpretată ca abilitatea de a crea ceva nou, de a adăuga elemente neașteptate vechiului, capacitatea de a găsi soluții non-standard și complet neevidente. Este însoțită și de alte calități care contribuie la gândirea în afara cutiei. Cel mai adesea: visarea, flexibilitatea emoțională, nonconformismul.

De ce aceste calități particulare? Conformismul este un angajament față de principii și idei deja stabilite și este logic că oamenii conformatori tind să urmeze căi deja dovedite. Visarea și flexibilitatea contribuie spre gândirea la ceva nou, prezența planurilor îndrăznețe și capacitatea de a căuta compromisuri și soluții neașteptate.

Cine poate fi creativ

Până de curând, nu era obișnuit să se vorbească despre dezvoltarea abilităților creative, deoarece acestea erau considerate un cadou special care este oferit unei persoane la naștere. Dar nu este așa. Unii oameni sunt, într-adevăr, mai mult sau mai puțin predispuși la creativitate și pentru cineva nu va fi dificil să dezvolte gândirea creativă. Acest lucru se datorează, în primul rând, caracteristicilor psihicului uman. Dar se știe că creativitatea este mobilă și schimbătoare, astfel încât poate fi dezvoltată la orice persoană. Acest lucru nu este greu de realizat folosind anumite antrenamente pentru minte.

În plus, opinia precum că creativitatea este inerentă unei persoane de la naștere s-a format pe baza faptului că copiii sunt cei care au capacitatea de a avea gânduri neașteptate. Din păcate, de-a lungul timpului, sistemul de învățământ și normele sociale suprimă aceste abilități, obligându-le să „adoarmă” în beneficiul păcii și stabilității. Dar, dacă există, creativitatea poate fi întotdeauna trezită.

Care credeți că este diferența dintre cea mai inteligentă și harnică albină și cel mai mediocru arhitect? Faptul că chiar și cel mai obișnuit reprezentant al acestei profesii are mai întâi o imagine a structurii viitoare în cap. Dar albinele nu o au.

Și în ciuda faptului că fiecare are abilități diferite (cineva este bun într-una, cineva în alta), orice reprezentant al rasei umane are potențial creativ, trebuie doar să găsiți abordarea potrivită și să înțelegeți cum să dezvoltați creativitatea.

Diferența față de procesul creativ

Creativitatea este adesea identificată cu conceptul de proces creativ, dar acesta nu este același lucru. Creativitatea se referă la procesul de creare a obiectelor de artă. Poate fi o lucrare muzicală sau artistică, o poezie, o imagine și așa mai departe. Creativitatea ajută, de asemenea, să vedem mișcări non-standard în procesul creativ. Aceasta este una dintre calitățile pe care le are o persoană creativă.

Conform piramidei celebrului psiholog Abraham Maslow, la cel mai înalt nivel se află realizarea de sine. El a susținut că trebuie să creștem deasupra noastră, să atingem un grad mai înalt de perfecțiune, iar acest lucru este posibil doar prin procesul creativ. Și aici creativitatea joacă un rol foarte important, deoarece fără ea este dificil să creezi ceva fundamental nou.

Clasificarea structurii intelectului

În prezent, psihologia folosește clasificarea propusă de creatorul modelului de structură de intelect, Joy Paul Guilford. El a distins două tipuri de activitate mentală:

1. Gândire convergentă. Implică alegerea unei soluții a problemei dintr-un set de posibile;
2. Gândire divergentă. În acest caz, răspunsul nu se află într-un set dat de opțiuni, ci se propune o soluție fundamental nouă a problemei. Acest tip de gândire implică fantezie și creativitate, o abatere de la standardele general acceptate.

Comportamentul divergent, adică comportamentul îndreptat în direcții diferite, stă la baza abilităților creative ale unei persoane.

Alți cercetători au numit-o altfel. De exemplu, Edward de Bono a scris despre gândirea laterală, iar Tony Buzan despre imaginea radiantă. Dar esența acestor concepte este aceeași.

Spre deosebire de gândirea logică strict ordonată și unidirecțională, vedem o mișcare neliniară și multidirecțională a gândirii umane. Imaginația, percepția, sensibilitatea la stimuli externi și emoționalitatea joacă un rol important aici.

Criteriile Torrance

Ulterior, conceptele lui Guilford au fost dezvoltate de psihologul american Alice Paul Torrance. El a identificat principalele componente ale gândirii creative și și-a propus propriile modalități de dezvoltare a creativității, pe care le-a redus la un lanț de cinci pași:

1. Fluenţă

Este capacitatea de a veni cu un număr mare de idei cu viteză accelerată. De exemplu, cu un nivel ridicat de fluență, o persoană poate găsi 50 de moduri de a folosi un pix obișnuit în câteva minute.

Pentru a crește acest indicator, este necesar să exersați zilnic cota de idei. Să presupunem că există o problemă care vă îngrijorează. Pentru a îmbunătăți fluența, trebuie să veniți cu 30, 40, 50 de moduri de a rezolva această problemă, în funcție de complexitatea acesteia.

2. Flexibilitate

Datorită flexibilității minții, o persoană este capabilă să privească problema din diferite puncte de vedere și să folosească mai multe strategii pentru a o rezolva. Astfel, omul este capabil să găsească tipare în fenomene care par să nu aibă legătură. Pentru a dezvolta flexibilitatea, există și anumite exerciții construite pe matricea asociativă. De exemplu, dacă luați o foaie albă de hârtie, ce se poate face din ea? Plic poștal sau avion de hârtie – aici luați în calcul diferite proprietăți ale foii. Pe lângă un avion, puteți face și o barcă din ea, iar cu cât puteți crea mai multe lucruri cu o singură proprietate, cu atât aveți mai multă flexibilitate.

3. Originalitate

Aceasta este capacitatea de a găsi modalități non-triviale de a rezolva probleme, de a genera idei neobișnuite și de a depăși normele general acceptate. Deci, cu câte idei neobișnuite de aplicare a frunzelor ați putea veni? Relativ vorbind, acesta va fi un indicator al originalității gândirii voastre.

4. Elaborare

Odată ce o idee a intrat în minte, la fel de important este cât de mult o puteți extinde, aprofunda și rafina. O capacitate ridicată de a detalia și de a dezvolta idei îi distinge pe ingineri, designeri și inventatori.

5. Rezistență la închiderea în sine

Aceasta este capacitatea de a percepe informații noi, de a vedea cum se schimbă condițiile externe și de a acționa în conformitate cu acestea. Rezistența la închiderea în sine vă împiedică să vă opriți acolo unde vă aflați și vă face să mergeți înainte.

7 metode celebre de dezvoltare a creativității

De la mijlocul secolului al XX-lea, psihologii au dezvoltat în mod activ diverse metode de dezvoltare a gândirii creative, a imaginației și a creativității. Vă prezentăm pe cele mai interesante și celebre dintre ele:

Metoda rezolvării imediate a problemei

Această metodă a fost dezvoltată de inginerul sovietic, omul de știință și scriitorul de science fiction Geinrich Altshuller. El a studiat tehnicile de rezolvare a problemelor care sunt cel mai des folosite de inventatori. Omul de știință a descoperit că la o anumită etapă există întotdeauna multe opțiuni pentru rezolvarea problemei, dar încă nu există un răspuns. Iar cea mai eficientă soluție în acest caz este obținută prin utilizarea resurselor pe care le aveți deja. Să luăm un exemplu pentru a înțelege cum funcționează această teorie.

Să presupunem că sarcina voastră este să scoateți șireturile de pe adidași, dar în același timp să-i lăsați închiși. Astfel, puteți înfășura adidații cu material textil, le puteți coase nasturi sau lipi părțile adidașilor cu bandă adezivă. Deci, dintre diferitele opțiuni se selectează cea mai optimă, care poate fi implementată aici și acum.

Metodele lui Edward de Bono

Psihologul și cercetătorul britanic al gândirii creative Edward de Bono citează în lucrările sale mai multe tehnici care sparg tiparele de gândire, ajută la găsirea unor idei extraordinare și la dezvoltarea creativității:

Asalt sinectic

Aceasta este o combinație de elemente incompatibile. Mai întâi, trebuie să formulați problema. După aceea, amintiți-vă toate modurile în care este de obicei rezolvată. Gândiți-vă cum ați rezolva această problemă personal. Apoi, rețineți caracteristicile sale principale. Imaginați-vă cum ar putea fi rezolvată această problemă de eroii cărților voastre preferate sau personajele istorice pe care-i admirați.

Cuvânt aleatoriu

Spuneți orice cuvânt care vă vine în minte. Luați în considerare dacă are vreo legătură cu problema voastră. Cu cât puteți găsi mai multe conexiuni, cu atât nivelul vostru de creativitate va deveni mai mare.

Fără stereotipuri

Adesea, nu putem găsi o soluție la o problemă doar pentru că ne limităm la ideile obișnuite despre cum să acționăm și să gândim. De aceea, imaginați-vă cum ar putea fi rezolvată problema cu posibilități nelimitate. Analizați fiecare idee și luați în considerare dacă vreuna dintre ele poate fi realizată cel puțin parțial.

Metoda “Șase pălării”

Această metodă vă permite să evaluați problema din diferite unghiuri, încercând șase pălării. Fiecare dintre pălării are propria sa culoare și simbolizează o anumită abordare a soluționării problemei:

• Alb – informații. Enumerați toate faptele cunoscute despre problemă;
• Verde – creativitate. Este necesar să găsiți soluții neobișnuite la problemă;
• Roșu – emoții. Aici trebuie să vă ascultați sentimentele și intuiția;
• Galben – optimism. Presupune doar o evaluare pozitivă a ideilor;
• Negru – critică. Este necesar să se remedieze toate deficiențele și posibilele consecințe negative;
• Albastru – organizare. Rezumat și concluzii.

Metoda “Creativitate după program”

Sarcina este de a crea un program clar pentru voi și de a-l urma. Căutați o soluție la o problemă chiar și atunci când nu există deloc idei. Și invers. Luați pauze conform programului, chiar și într-o stare de inspirație creativă. Acesta este un fel de hipnoză pentru creier, care, ca urmare, îl ajută să funcționeze mult mai eficient.

Metoda dată este folosită de unii scriitori, cum ar fi regele groazei Stephen King și popularul autor japonez Haruki Murakami.

Haruki Murakami, lucrând la cărțile sale, urmează un program strict. Trezirea devreme, munca-șoc de 4-5 ore la rând, iar după aceea – o schimbare de activitate, sub formă de plimbare, înot, apoi citirea cărților și ascultarea muzicii. Se culcă destul de devreme, la 21.00. El însuși comentează acest lucru astfel: „Ader la rutina zilnică fără schimbări. Repetarea în sine este un lucru important, este o formă de hipnoză. Mă hipnotizez pentru a atinge o stare de spirit mai profundă.”

Această disciplină strictă vă va ajuta să vă concentrați pe creativitate fără a amâna sau a vă distra de alte lucruri.

Metoda Picasso – conexiunea cu natura

Înainte de a crea un tablou, unul dintre cei mai provocatori artiști din istorie a mers la o plimbare prin pădure. Se uita la copacii verzi și la iarbă, concentrat pe această culoare și cufundat mental în ea. După ceva timp, s-a întors în studio și a început să picteze tabloul. Culoarea care îi umplea mintea îi dădea idei. Picasso nu a știut niciodată ce-i va reuși să picteze. Și anume o pasăre, care apoi se transformă într-o floare și așa mai departe. Cert e că metamorfozele i-au umplut toate tablourile.

Astfel, artistul a ajuns de fiecare dată într-o stare de sațietate, apoi a împrăștiat toate sentimentele pe pânză. În mod similar, puteți rezolva orice problemă care apare. După ce v-ați săturat, sortați și amestecați toate ideile până când obțineți versiunea și soluția finală.

Filosofii precum Friedrich Nietzsche, Kant și Rousseau au călătorit și ei des și pe larg pentru inspirație. Acest lucru se explică prin faptul că mersul pe jos ameliorează stresul fizic, o plimbare în aer curat limpezește mintea și asta împreună contribuie la apariția unor idei noi.

Metoda Walt Disney

Pentru această metodă, trebuie să încercați trei roluri pe rând: visător, realist și critic.

1. Visător > Pentru a face acest lucru, în primele 15 minute plonjați în cea mai confortabilă atmosferă, mâncați ceva gustos, ascultați muzică și, în același timp, aruncați opțiuni posibile.
2. Realist > După timpul stabilit, faceți condițiile mai comune – opriți muzica, îndepărtați dulciurile, stați pe un scaun tare și eliminați momentele complet nerealiste și de neatins din visul visătorului.
3. Critic > După aceea, puneți-vă condiții și mai incomode și intrați în rolul unui critic. Cele mai complicate întrebări le puneți planului inventat, iar voi înșivă încercați să găsiți argumente în apărarea ideii inventate.

Metoda asocierii

Luați două cuvinte care nu sunt direct legate între ele. Să presupunem că va fi o „priză” și o „girafă”. Gândiți-vă la o propoziție în care aceste două cuvinte sunt conectate logic. Așa veți învăța să găsiți tipare între fenomene departe unul de celălalt. Pentru acest exercițiu, puteți folosi un dicționar explicativ pentru a alege cuvinte la întâmplare.

Metoda a fost descrisă pentru prima dată în “Applied Imagination” de Alex Osborne. În ea, a dat un exemplu interesant din propria sa experiență. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a servit pe o navă de marfă. Și astfel de nave riscau deseori să fie împușcate de inamic. Pentru a calma și a distrage atenția echipei, el a propus o soluție aparent absurdă – să devină întreaga echipă care se confruntă cu inamicul și să sufle pe torpilă pentru a o scoate din curs. Această idee complet ciudată s-a transformat mai târziu în ideea de a instala elice puternice pe părțile laterale ale navei, creând avioane puternice și torpilând cu adevărat din curs.

Sfaturile psihologilor

• Nu vă fie teamă să gândiți în afara cutiei. Paradigma obișnuită a gândirii este un fel de zonă de confort. Dar numai lăsând-o, puteți realiza cu adevărat ceva, puteți găsi ceva nou și privi lumea dintr-un unghi diferit;
• Fiți curioși. Aceasta este baza creativității. Studiați lucrurile care vă aprind scânteia creativă și porniți imaginația. Puneți întrebări. De ce este așa? Și cum s-a întâmplat? Și așa mai departe;
• Păstrați un caiet pentru idei. Scrierea ideilor aleatorii este foarte importantă. Nu observăm acest lucru, dar o mulțime de gânduri și presupuneri valoroase au fost uitate doar pentru că nu au fost notate. Creierul nostru nu își poate aminti fizic totul, așa că notați lucrurile interesante pe hârtie;
• Nu vă fie frică de dificultăți. Vor apărea inevitabil, dar fără ele nu va exista bucurie de la victorii. Luați orice obstacol ca pe o provocare. Amintiți-vă că calea în sine și plăcerea procesului de a descoperi ceva nou sunt importante;
• Găsiți o sursă de inspirație. Uneori, poate proveni din vizionarea unui apus de soare frumos. Dar totuși, este bine când există un anumit obiect sau fenomen care este întotdeauna o sursă de noi imagini, idei și semnificații pentru voi, care să vă dezvolte imaginația;
• Nu vă gândiți la „corect”. Dacă marii inventatori, oameni de știință, artiști și poeți s-ar gândi în mod constant la cât de „corect” și cât de „acceptat”, atunci lumea noastră ar fi complet diferită. Și cu siguranță mult mai plictisitoare;
• Refuzați „cârjele” tehnice scumpe. Dacă sunteți un fotograf bun, atunci puteți face o fotografie bună cu o cameră obișnuită. Mai mult, tehnologia nouă care face toată munca pentru voi oprește gândirea creativă. Obțineți calitate, dar pierdeți unicitatea și originalitatea;
• Nu vă fie frică de criticile altor oameni. Critica constructivă este utilă, vă va ajuta să lucrați la greșelile voastre, să creșteți. Iar restul poate fi ignorat. Dacă o persoană vă spune ceva rău, asta nu înseamnă deloc că spune adevărul;
• Practicați. Dacă este necesar, creați artificial situații în care veți fi forțat să activați gândirea creativă. Cel mai bine este să faceți acest lucru în mod regulat pentru a vă crea un obicei.